Primavara in Ceahlau

Primavara in Ceahlau

Daca ar fi intrat in basmele celor vechi, ar fi fost atat de vestit ca si Olimpul, Pindul sau Pelias. Este asezat in partile Neamtului, nu departe de izvorul Tazlaului, iar in mijlocul lui e acoperit de zapezi vesnice; pe varful lui insa nu se gaseste pic de nea, fiindca pare sa fie deasupra norilor de zapada. Din varful sau, care se inalta ca un turn, se pravale un parau foarte limpede, ce se napusteste cu mare larma peste stanci abrupte... Drept in varf se vede o statuie straveche, inalta de cinci coti, infatisand o batrana cu douazeci de mioare, din a carei parte fireasca curge intr-una un izvor. E anevoie de spus daca natura a vrut sa-si arate aici jocul sau daca statuia a fost lucrata de mana unui artist dibaci. Caci statuia nu sta pe nici o temelie, ci e crescuta si legata strans de celelalte stanci
Dimitrie Cantemir - Descriptio Moldaviae

Iesire de doua zile la inceputul lunii mai in Ceahlau

O noua iesire in Ceahlau. Pentru ca e deosebit (cititi mai sus, nu am spus eu primul asta) si pentru ca e cel mai facil avand in vedere timpul pe care il are un “uorkoholic” (de fapt doi ) la dispozitie. De data asta Adix imi propune sa urcam pe la Neagra pe unul din traseele mai putin umblate. Aveam sa-mi dau seama de asta sambata dimineata cand ma miram cum de nu vad ambalajele celebre de la gumite cu surprize si celelelte la fel de celebre doze goale de energizante. Energizante de toate neamurile. Nu mai urcasem din neagra dar echipa eu&Adi e deja rodata in multe ture de o saptamana in Fagasar, Retezat, Rodnei&Co incat oricand un traseu nou nefacut devine o placere
Asa ca sambata 05.05.2007 dimineata cobor in Piatra Neamt din primul autocar plecat din Iasi si ma imbarc rapid in microbuzul de Targu Mures ce tocmai dadea sa plece de pe peron (informatii autogara 0233-211.210). Dupa aproape 40 km din Piatra Neamt coboram in Neagra chiar in fata bisericii (care se afla in spatele magazinului universal-general din sat). Vremea un pic mohorata si cativa stropi de ploaie ne bucura caci nu vom avea nevoie de protectie solara. Partial traseul pe care l-am facut este Satul Neagra - Piciorul Negrei - Poiana Varatec - Poiana Maicilor - Ocolasul Mic - cabana Dochia (marcaj cruce albastra cu o diferenta de nivel de aproximativ 1250 metri si un timp de parcurs de 6-7 ore conform hartilor si celorlalte materiale bibliografice). Timpii de parcurs pe etape ar fi: satul Neagra - varful Neagra (2h - 2h30') - Curmatura Varatec (3h - 3h30') - Poiana Maicilor (3h30' - 4h) - Claile lui Miron (4h30' - 5h) - cabana Dochia (6h - 7h) Ne incadram rapid pe drumul din centrul satului Neagra candva demult marcat cu un stalp indicator (acum punctul de referinta e crasma/biserica) drum ce tine directia de mers nord
Dupa aproape 3 km de mers de-a lungul paraului Neagra ajunsi la o bifurcatie (si confluenta a paraurilor Neagra Mare cu Neagra Mica) Adi(x) ma trage stanga unde traseul se continua pe drumul forestier de pe Neagra Mare, cotind usor spre nord-vest. Dupa inca aprox. 2 km iesim de pe forestier in dreapta unde se vede (cu multa atentie si ingaduinta) undeva sus de tot un stalp indicator precum si un marcaj patrat rosu, limita a Parcului National Ceahlau. Poteca urmareste firul unei vai laterale pana la obarsia ei, ajungandu-se intr-o sa
Mai departe traseul se continua pe creasta, spre stanga, intr-un urcus domol, trecandu-se printr-o zona aproape fara vegetatie arborescenta, rar intalnindu-se copaci batrani sau tufe de ienupar. Poteca marcata urca pana in Curmatura Varatec, pastrand constant directia nord. In dreapta pe directia de mers intalnim cateva stane in paragina
De fapt din fericire in Ceahlau nu prea se pune problema de a fi fugarit de cainii de la stani sau mai rau .. intrebat de tigari de ciobani, pentru ca stanile au cam fost desfiintate. Bine? Rau? De sub varful Neagra se coboara usor pe poteca marcata, pana intr-o padure deasa de molid si fag. Dupa un urcus domol se ajunge intr-o sa, de unde se deschide o priveliste cuprinzatoare spre obarsiile vaii Neagra Mare si spre Obcina Piatra Arsa. in mai putin de ora, de sub varful Neagra se ajunge in Poiana Varatec (1250 m alt
Mergem mai mult dupa instinct dar mai ales ma bazez ca am langa mine pe Adi care a mai trecut pe aici. Poteca e invizibila si pana in poiana Varatec cred ca am gasit 4-5 semne cruce albastra. Indicat pentru necunoscatorii zonei busola sau gps. Inainte de Poiana Varatec trecem printr-o zona unde sunt numeroase urme de porci mistreti (mai ales ca Adi imi arata si copacul de unde in iarna aparuse in fata lui un specimen dintr-asta). Din sud-vestul Poienii Varatec se poate admira in fata Turnul lui Butu, spre dreapta Ocolasul Mic iar spre stanga se vede numai creasta impadurita a Pietrei Sure
Traseul marcat urmareste indeaproape curba de nivel, pe la liziera padurii. Se ocoleste prin stanga varful Varatec (1362 m alt.) si se ajunge in Curmatura Varatec, la 1335 m altitudine. Din aceasta curmatura se deschide o imagine superba a grupului stancos Turnul lui Butu, in Curmatura Varatec (unde exista un stalp metallic dar fara nici o tablita indicatoare) ar trebui sa intalnim traseul marcat cu punct rosu, ce face legatura intre Poiana Maicilor si Curmatura Stanile dar pe care la fel e aproape imposibil sa-l gasesti din prima
Din Curmatura Varatec poteca marcata traverseaza pe curba de nivel obarsia principala a paraului Furcituri pana in Poiana Maicilor. Aici se intersecteaza cu traseul marcat cu banda rosie care coboara spre cabana Izvorul Muntelui. Poteca urmeaza traseul comun cruce albastra si banda rosie pana la cabana Dochia
De aici noi mergem inainte ocolind prin stanga Turnul lui Butu si Ana, la un moment dat urcam de un jgheab plin de grohotis si iesim deasupra direct la popasul din poiana de pe Ocolasul Mic dupa ce am ocolit prin partea stanga mergand printr-o zona inzapazita inca chiar daca e inceputul lunii mai. Tarziu a venit iarna, tarziu pleaca. in fata, spre nord, vedem abrupturile Ocolasului Mare din care s-au desprins stancimari, cu aspect de turnuri
Treapta intermediara din abruptul Ocolasului Mare a fost modelata de agentii externi dand nastere "Coloanei Dorice". De o parte si de alta a potecii stau incremenite mici stanci calcaroase, albe, care vin in contrast puternic cu peisajul din jur
Langa poteca se afla un izvor unde este amenajat un loc de popas De la popas poteca marcata urca usor prin padure. Traseul urmareste curba de nivel si printre copaci se zaresc Piatra Lata din Ghedeon si Culmea Rachitis. Dupa depasirea Jgeabului Ursilor (La Ursarie) si a unei zone de grohotis aflata deasupra Fundului Ghedeonului, incepe un urcus usor si in cateva minute iesim pe Piatra Lata din Ghedeon exact in locul in care s-a amenajat un spatiu special pentru campare, imprejmuit cu gard si prevazut cu toaleta (ce-am mai multumit asta vara pentru ca aici e instalat un paratrasnet…cand era cat pe ce sa-mi fac din cort barca)
De langa Piatra Lata se vede cabana Dochia, care, parafrazind oarecum o reclama, probabil e cea mai ospitaliera cabana de creasta din tara. Salutam pe cabanier dupa care ne lua camera in primire
Seara trece repede printre ceaiuri fierbinti si aromate cu un strop de rom si depanari de amintiri. Plus un sec parca. Dimineata cand ies afara (eu cel putin) soarele e rasarit de mult…
Duminica 06.05.2007. In jur de ora 10 ne pregatim sa plecam spre Durau pe la Cascada Duruitoarea. Aveam ceva temeri ca nu vom putea cobora (unele zone expuse si unde zapada cu gheta tin mult) dar pana la urma a fost ok. Traseul la coborare marcaj cruce rosie: Cab Dochia – Poiana Saiusului – Cascada Duruitoarea – Poiana Viezuri – Durau are un timp de coborare de 4 ½ - 5 ore cu o diferenta de nivel de 1020 metri si este mai putin recomandat (de fapt INCHIS!) iarna datorita unor jgheaburi mai expuse este unul din primele trasee marcate in Ceahlau inca din 1936. Prindem o zi deosebit de senina si calda, asa ca pe langa Toaca si Piatra Lacrimata admiram spre sud Hasmasul
Poteca pleaca de la cabana printre jnepeni, prin golul alpin iar dupa Piatra Lacrimata face dreapta spre curmatura Piciorul Schiop (1765 m) in stanga desprinzandu-se traseul banda albastra ce coboara prin Jgheabul lui Voda pana in Bicazul Ardelenesc (cat am mai transpirat asta vara pe interminabilul drum forestier numai eu stiu)
In continuare poteca intra in padure dupa care imediat am ajuns in Polita Arinisului (1555 metri), loc amenajat de popas cu mese, banci si un panou indicator. Zapada mare cat casa de nu se vad nici macar mesele amplasate aici, asa ca incepem sa ne intrebam daca reusim sa trecem de jgheabul Arinisului
Atentie maxima, bete de ski care parca mai mult ne incurca (asta dupa ce-l conving si pe Adi sa ia unul ) si cu ajutorul cablurilor de siguranta am trecut. Daca pana aici am avut parte de zapada urmatoarea ora si ceva pana la Duruitoarea vom aveam mai mult gheata pe poteca. Ajungem deasupra cascadei, unde poteca este amenajata cu scari si balustrade. Datorita dificultatii acestei zone si a faptului ca se depun cantitati mari de zapada (zona e mai mereu ferita de soare) traseul e mai putin recomandat iarna. Si acum vreo trei ani cand am venit de la Fantanele la Duruitoarea in martie stiu ca noroc cu rucsacii care ne tineau deasupra zapezii
Ne tragem sufletul si luam o gura de ceai avand in vedere ne-am miscat destul de repede de sus pana aici. Cascada are o inaltime de 20-25 metri si se afla pe paraul Rupturi la o altitudine de 1021 metri daca nu ma insel.
In continuare poteca are doua variante: cruce rosie in continuare prin Poiana Viezuri (1195 metri) de-a lungul paraului lui Bucur si apoi se poate ajunge prin Poiana Cailor (iarna devenita partie de ski) in Durau in 2 ore sau cruce albastra (preferata noastra) care ne duce in Durau dupa 1 ½ ore. Berea rece face ca microbuzul sa vina parca mai repede si face ca noi orizonturi sa prinda loc in planurile viitoare.
In rest, numai bine si carari cu soare … oriunde v-ar duce pasii ...